„Dragostea înseamnă anihilare.”

Împăratul Gheţurilor 

 

Editura Crux Publishing
Anul publicării: 2018
Număr de pagini: 368

 

   Din ciclul revelațiilor ardelenești, care sunt mereu pe sistemul: Da’ io acum am aflat, am descoperit și eu, cu întârziată încântare, un roman SF scris de-o autoare din România, pe care poți să-l vizualizezi credibil într-o viitoare ecranizare Netflix de succes. În prima variantă a sa (distinsă cu premiul Vladimir Colin), volumul a apărut în 2006, fiind republicat recent în ediție revizuită, adăugită și înfrumusețată vizual, în colecția sci-fi Crux Publishing.

Scriitoarea care i-a dat viață și fiorii reci din titlul Împăratul Ghețurilor este Ana-Maria Negrilă, nume remarcat în literatura științifico-fantastică autohtonă a ultimilor ani, odată cu apariția volumelor din seria Stelarium. Faptul că ea este absolventă a Facultății de Limba şi Literatură Română a Universității București și doctor în literatură veche… oferă o impresionantă garanție a profesionalismului literar pus în serviciul construirii poveștii cărții.

Și ce poveste! Aventură futuristă mustind de acțiune, suspans tip thriller, enigme de roman polițist și feminitate desprinsă din file romantice de jurnal intim, desfășurându-și meandricele fire epice într-un peisaj glaciar, în care zăpezile înghețate și-au recompus propriul univers etern hibernal.

ig

   Într-un îndepărtat viitor semi-distopic (țînând seama de condițiile naturale vitrege, poți aprecia că omenirea s-a descurcat totuși acceptabil) tânăra precog Sich încearcă să supraviețuiască impunerii unei noi orânduiri sociale anti-clarvăzători, asemenea unei nobile scăpătate, victoriei Revoluției bolșevice. Talentele ei de percepție vagă a viitorului o pot ajuta, dar sunt în același timp și generatorul originar de pericol pentru traiul sub noua conducere a orașului construit de oameni deasupra permafrostului – în care sunt îngropate rămășițele aproape uitate ale vechilor lor civilizații.

   În pofida albului înconjurător cu care a potopit planeta revenita glaciațiune, orașul oamenilor este unul plin de culoare și vitalitate, cu o atmosferă aproape luxuriantă. Micul magazin pe care îl are Sich, folosit nu atât drept afacere, cât pentru a încerca să treacă neobservată într-o viață intenționat banalizată, este o mică mostră ce păstrează toate proprietățile întregului, din umanitatea contemporană fetei.

Cu aromele, esențele sale, gadgeturile recente și artefactele trecutului cufundat sub ghețuri, un anticariat de atracții culturale ale momentului și ale istoriei.

M-am îndrăgostit pe loc de magazinul-colecție a tuturor micilor minunății ale lumii, păstrate până în clipa aceea de timp, și deja imaginam un scenariu de zăbavă exploratoare în el, când, de la primele pagini, acțiunea explodează și mi-l face praf și pulbere (m-am mai consolat pe parcursul lecturii cu unele variante similare ale lui). Maelstromul, un vârtej magic, denumit în spirit nordic, după celebrul omonim de-acum, își face brusc apariția în oraș, începând să absoarbă și să dezintegreze o secțiune a tehno-burgului pe care-l atacă. Nu se știe cine este în spatele acestui gen de agresiune fulgerătoare semnalată de puțin timp, dar Sich observă că e pentru a treia oară când ea se produce în apropierea sa și începe să suspecteze serios că-i e adresată.

Teoria ei cu aspect megalomano-paranoic i se confirmă totuși foarte repede, când este contactată de autorități cu solicitarea de a ajuta în rezolvarea misterului acestei neobișnuite manifestări cataclismice.

   Trecutul și prezentul lui Sich culisează în paginile romanului. Flashback-uri și rememorări asociative ale fetei ne întorc în viața ei de dinaintea loviturii de stat care a instaurat la conducerea orașului regimul dictatorial al Ospitalierilor și teroarea împotriva fostei nomenclaturi cu super-puteri pre-vizionare, aplicată de aceștia la nivel de politică hărțuitoare oficială.

Foștii privilegiați ai sorții, pre-văzătorii, care au administrat până de curând orașul, sunt hăituiți obsesiv pentru a fi trimiși pe Gemeni, o stație orbitală unde sub masca reeducării se fac experimente groaznice, de cele mai multe ori letale, asupra lor.

Părinții lui Sich, membrii ai fostei facțiuni conducătoare Viitaz dispar în vâltoarea acestor evenimente și ea rămâne sub ocrotirea fratelui său mai mare, Reh, și el încă foarte tânăr.

   Partea aceasta a vieții protagonistei, când Sich e numai o fetiță, și mai târziu o adolescentă, este marcată de angoasă și claustrofobie mult mai acut decât cea din prezentul său, unde micuța protejată altădată de fratele ei a devenit o femeie puternică și periculoasă, care poate să-și impună voința chiar dacă regimul Ospitalier a avansat în instituirea autorității sale.

Aș spune că romanul are o atmosferă cel puțin duală. A unuia de spionaj, în porțiunea ce se întâmplă în copilăria lui Sich – cu joc dublu, sentimente care trebuie ascunse și convingeri ce nu e indicat să fie mărturisite unui dușman care stă cu ochii pe tine. Și atmosfera unui thriller cu detectivi și polițiști urmând doctrina oficială, aflați sub o amenințare care unește interesele tuturor, în partea lui de actualitate stringentă.

   După încercarea nereușită de evadare a fraților rămași fără părinți, în afara orașului, în sălbăticie, alături de triburile vânătorilor ce trăiau sub cerul liber (foarte asemănătoare cu cele ale eschimoșilor, care probabil că au fost unii dintre strămoșii lor), ei sunt nevoiți să se întoarcă sub dictatura Ospitalierilor și să accepte colaborarea cu aceștia, negociată și înlesnită de un băiat orfan crescut cândva în familie, acum un tânăr adult din aceeași generație cu Reh, Velmer, trecut cu toată convingerea de partea noii doctrine.

Pentru a-și proteja sora, Reh acceptă înregimentarea, în timp ce fetița privește la început totul cu nepăsarea copilăriei.

gheata 1

Tot de colaborare forțată este vorba și în planul prezent, de peste ani, când lui Sich i se impune anchetarea cazului cu Vârtejul distrugător, spre a-și proteja ea de data asta fratele, care a fost adus de pe Gemeni grav afectat de detenție și experimentele mutagene la care a fost supus.

   Între aceste două momente de pe axa timpului există o întreagă suită de evenimente dramatice de descoperit, ele definind superb o relație între frați cum rar găsești chiar în cele mai imaginative opere literare. Ambii schimbându-și rolurile, din protejată, în protectoare și din protector, în protejat, într-un crescendo de trăiri psihologice intense și sentimente răvășitoare.

Relația romantică, existentă și ea în carte, sub forma unei pasiuni adolescentine pentru un carismatic cuceritor arogant, este lăsată în umbră de această dragoste frățească sub presiune, în care sacrificiul este urmarea logică a responsabilității supreme.

   Scurta evadare în afara orașului, alături de nomazii din exterior, vânătorii, prefigurează o imagine a viitorului omenirii dincolo de domurile citadine în care se ascunde acum de vitregiile iernii veșnice. Una a adaptării la capriciile vremii și nu a încercării de transformare a ecosistemului după propria preferință. Aroganță dominatoare umană ce, într-un fel sau altul, va duce mereu la autodistrugerea corpului străin legilor naturii.

Tot dinspre fascinanta lume a vânătorilor vine și imaginea Împăratului Ghețurilor, o metaforă complexă desprinsă din simplitatea unei legende ancestrale, despre implacabilitatea destinului afectat de-un blestem.

ig5

   În obișnuința blogului meu de-a face analogii, m-am străduit să găsesc alte scenarii literare care să producă o satisfacție exploratoare asemănatoare. N-am reușit pentru roman ca un tot unitar, numai pentru unele dintre părțile sale, atât de diferite între ele, însă totuși perfect complementare.

Astfel, dacă ați rezonat la ideea de oraș tehnologizat aglomerat în care se întretaie interese rivale, aflat sub apăsarea unui mediu exterior ostil, precis o să va placă și Orașul Abisului al lui Alastair Reynolds. Dacă v-a prins mai mult aventura din exterior, alături de triburi primitive luptând cu glaciațiunea și țesând legende, o să puteți retrăi unele similare în Schoonerul Gheții, de Michael Moorcock. Dacă ați apreciat mai ales partea de anchetă sub un regim autoritar, trebuie să citiți cartea lui  Martin Cruz Smith, Gorki Park, care nu este un roman SF, dar se apropie foarte mult de o distopie perfectă. Pentru a regăsi interacțiunea, sub forma unei sărbători unificatoare, dintre orășeni și vânători (sau văratici și iernatici), însă într-o poveste mai înspre fantasy decât cea din Împăratul Ghețurilor, puteți încerca Regina Zăpezilor, de Joan D. Vinge.

Iar pentru stilul special în care a fost scris acest original volum, cred că nu ne rămâne decât să căutăm și alte titluri semnate de Ana-Maria Negrilă, un nume ce se impune definitiv în timeline-ul SF-ului românesc, fie și numai datorită romanului ăstuia de neuitat.

 

images (3)

 

Romanul Împăratul Ghețurilor poate fi achiziționat direct pe site-ul editurii
Crux Publishing

 

crux

Reclame