Băiatul prinţului

               de Paul Bailey

An apariţie: 2014
Categoria: Romane de dragoste, Cărţi romantice
Editura: POLIROM
Nr. pagini: 200
Traducere: Marius Chivu
Titlul original: The Prince’s Boy

  Mi-am dorit să citesc această carte pentru referirile la personaje şi locaţii româneşti din cronicile literare ale unor ziare britanice importante. Nu cunoşteam autorul şi am preferat să mă surprindă total acţiunea romanului, aşa că nu am aprofundat rezumate mai amănunţite, alegând doar să mă asigur că, într-adevăr, este o poveste despre cetăţeni şi istorii din România.

  Şi ce surpriză, indeed! Cu siguranţa oricărui scriitor român interbelic, Paul Bailey – care am aflat că nu e la prima carte cu protagoniști români, urmăreşte credibil şi exuberant destinul mai multor genuri de personaje ale societăţii româneşti de la începutul secolui XX : studenţii şi creatorii de artă aflaţi în Paris, oamenii de afaceri şi avocaţii energici bucureşteni, burghezia mulțumită și prosperă, nobilimea decandentă lâncezind prin străinătăţuri, ţărănimea viguroasă lipită de pământ, femei adaptabile sau nu şi bărbaţi cu principii sau fără.

baiatull6

  Dinu Grigorescu, un tânăr de 19 ani palid, subţire şi de o frumuseţe efeminată, suferind după pierderea mamei de care era foarte ataşat, este trimis în luna mai a anului 1927 să se refacă la Paris, de către tatăl său, un bogat şi celebru magistrat. Se speră ca ideea unei vieţi boeme de scriitor în devenire va vindeca depresia post-pierdere şi îi va retrezi pasiunea proprie, cea pentru cuvântul scris. Un boem atipic, cum se autodefinește, pentru că tot sejurul lui parizian este susţinut de banii tatălui, aşa că îl poate savura fără niciuna din grijile financiare care-i tulburau în orice vremuri pe mai toţi creatorii boemi.

  Pare ideală pentru orice iubitor de frumos viaţa pe care o va duce tânărul într-un răsfăţ cultural şi turistic, bifând toate evenimentele pariziene şi multe dintre expunerile publice ale celebrităților care sporesc vitalitatea artistică a orașului. Dar în pofida tuturor delectărilor spirituale şi teoretic inspiratoare, foaia de hârtie pe care îşi programase să îşi înceapă opera, rămânea goală.

  Încălcându-şi reţinerile iniţiale de virgin cu dorinţe perverse, Dinu îndrăzneşte să vizitize un bordel cu bărbați, despre care aflase din mormăieli dezaprobatare bahice într-un bar. Ştia doar vag ce îşi dorea, un tip opus lui, puternic şi pregnant masculin, acolo unde el era finuţ, sensibil şi efeminat. Amintirea sa despre un hamal voinic  impresionant, fiind unica atracţie sexuală clară din trecut la care putea face apel pentru a-şi defini înclinaţiile.

baiatull3

În Bains du Ballon d’Alsace, numele casei de toleranţă, cunoaşte un personaj savuros, pe Monsieur Albert, cel care l-a inspirat chiar pe renumitul autor Marcel Proust în creaţia sa, dar îşi găsește şi marea dragoste. Îl descoperă pe Honoré, un flăcău solid si  dominator exact aşa cum visase, ce îl iniţiază în iubirea carnală şi-i atenuează vinovăţia dată de senzaţia de păcat care contravine tuturor preceptelor religioase (insuflate de credinţa ortodoxă) şi sociale (învățate de la mama sa, ce acum îi bântuie visele în reproş oniric). Nu se va mai putea stăpâni, Dinu, să se reîntoarcă la locul căderii-n ispită şi relaţia lui cu proaspătul iubit va deveni nu numai una profundă, dar şi exclusivă… Mai ales că îndărătul numelui de scenă Honoré, se dovedeste a fi un conaţional, Răzvan Popescu. Acum cu două decenii mai în vârstă decât Dinu, Răzvan are el însuşi o istorie fascinantă. A fost luat de copil din mijlocul familiei lui de ţărani din Corcova, de un prinţ român care l-a înfiat şi şi-a propus să îl rafineze şi să-i asigure cea mai bună educaţie, transformându-l, măcar ca aparenţă, într-un veritabil vlăstar nobiliar.

  Răzvan e băiatul prințului (aşa cum îi spune mereu Dinu în rememorarea sa de peste ani, pentu că romanul acoperă patru decenii de viaţă), deci putem declama ca în titlurile de tabloide, într-un joc de cuvinte ce, deşi tentant de îmbinat în limba română, văd că deocamdată mi-a veni numai mie : Băiatul prinţului îl întâlneşte pe băiatul mamei.

  Dependenţa lui Dinu faţă de mama sa şi amintirea ei se mută numai în vise (tot mai apropiate de coşmaruri când senzaţia de vină se mai face simţită), dar în rest toată fiinţa lui se consacră iubitului. Răzvan, la rândul lui, renunţă la orice altceva în afara relaţiei cu frageda sa cucerire. Stopează activitatea de la casa de toleranţă şi trăiesc împreună cu discreţie (pentru că nu e încă o vreme în care homosexualitatea e acceptată) când în apartamentul închiriat de tată pentru Dinu, când în cel dăruit de prinţ lui Răzvan.

  Totuşi, ca aparenți amici, pot să guste din plin toate deliciile Parisului. Acum şi Dinu apreciază altfel ofertele capitalei europene a culturii : spectacole ca şi cel al lui Josephine Baker, conversații artistice de restaurant pretențios sau întâlnirea cu marele Brâncuşi. Se stabilizează şi înflăcărarea tânărului pentru literatura empatică a lui lui Proust, a cărui operă a descoperit-o prin fostul muz al scriitorului, codoşul de acum, Monsieur Albert. Singura ameninţare mai băgăreaţă asupra lunii de miere a celor doi amorezi e vărul lui Dinu, Eduard, care aflat în Paris se constituise ca protector şi mentor al tânărului scriitor.

baiatull4

  Odată însă cu întoarcerea acasă în Bucureşti, presiunile sociale se intensifică. Corespondenţa lor, pasională din partea lui Dinu şi reţinută, aproape criptică din partea lui Răzvan, care nu voia ca tatăl băiatului să le înţeleagă relaţia, e tot ce rămâne acum din legătură lor intensă. Dinu îşi găseşte un neaşteptat aliat în proaspăta mamă vitregă, seducătoarea Amalia, cu care tatăl său tocmai se casătorise. Cei doi amanți reușesc să se întâlnească într-un târziu la Eforie, cu ocazia revenirii lui Răzvan în ţară pentru înmormântarea mamei sale, cea de la care a fost luat de Prinţul binefăcător.

Îşi dau seama că prin trecerea timpului sentimentele lor s-au maturizat, sunt într-un fel mai presante. Lumea în general s-a schimbat. Suntem în pragul isteriei naziste contra evreilor şi homosexualilor, un val de pericol fulutură nedefinit încă foarte clar peste clipele de fericire pe care cei doi îndrăgostiţi pot să şi le ofere…

baiatull1

  Dacă le va descoperi tatăl lui Dinu relaţia. Dacă îi va pune în pericol convertirea tot mai mare a societăţii româneşti spre fascism sau ocuparea Franţei de către Hitler. Cum va continua o asemenea iubire, ca o mereu vivace înşiruire de întâlniri în care se ostoieşte dorul sau ca o lungă convieţuire cu apariţia banalizării rutiniere? Citind romanul puteţi urmări  firul acestei poveşti neobişnuite…

  Cred că e primul roman LGBT pe care îl citesc, dacă nu iau în considerare multele personaje cu astfel de înclinaţii ce au bucăţi mari din narațiunea altor cărţi . Dar ăsta are în prim plan chiar legătura între două individualităţi de acelaşi sex. Nu l-aş fi ales dacă nu erau personajele din România şi nu pentru că aş fi anti-gay, dar crezând că nu aş putea rezona cu genul de afectivitate dintre cei doi şi nu mi-ar fi putut menţine interesul. Mă bucur, însă, acum, că l-am citit. Scriitura lui Bailey, are chiar ea un rafinament aristocratic şi o fineţe asemeni celei ale personajelor lui nobile sau educate la cel mai înalt nivel. Deşi stilul e realist, nu alunecă niciodată în revoltător sau grosier, nici pentru percepția celor mai sensibili dintre cititori. Mutările din Paris în Bucureşti, Eforie sau Londra, nu pun nicio clipă în dificultate vasta cultură a autorului, care îi permite să îşi împresoare migălos protagoniştii cu urzeala fiecărei noi locaţii reconstituite.

  Un roman deosebit, cum rar întâlneşti… Singurele comparaţii ce îmi vin în minte pentru a-mi păstra obiceiul de a recomanda lecturi asemănătoare celor impresionaţi de prezenta, ar fi Pictorul fără glas al Georginei Harding pentru modalitatea identică de apropiere de interbelicul românesc a unei scriitoare britanice (nimic gay acolo) … sau pentru povestea băiatului prinţului adoptat din familie ţărănească, rafinat şi educat …  pot fi sugerate similaritățile cu Ciuleandra lui Rebreanu, dar cu sex şi motivaţii schimbate…

Cartea Băiatul prinţului de Paul Bailey poate fi comandată pe site-ul Libris.

Mulțumim, Libris, pentru această delicată calătorie în timp, spațiu și sentimente.

Libris

Anunțuri