În spatele măștii

                 de Emma Sayle   

 

in  Apărut la Editura Trei in colecția Eroscop (o colecție pe care eu unul o apreciez nu numai pentru selecția aparițiilor, dar și pentru estetica grafică), În spatele măștii este mai mult o autobiografie, decât o clasică poveste erotică. Romanul surprinde prin scriitura sigură, pentru o non-profesionistă. Atât de sigură încât te intrebi dacă nu e vorba tot de vreun ghostwriter, acum, după ce Zoella ne-a băgat in paranoia cu al ei Girl Online, ce s-a dovedit a fi scrisă de o respectabilă doamnă de litere. Emma Sayle e proprietara unui club exclusivist, Killing Kittens, ce organizează petreceri tematice hedonist-sexuale, cu accent pe satisfacerea prioritară a dorințelor feminine. Bărbații au acces doar la brațul unei însoțitoare și se supun imaginației si fantasmelor membrelor clubului… Autoarea dezvoltă de la început un adevărat manifest al sexualității feminine neîngrădite și lipsite de inhibiții (dar și de presiunea uneori defazată a celei masculine) ; manifest pe care îl aplică drept regulament al clubului său. Memoriile Emmei incep însă din copilărie, trecându-ne prin toate experiențele care au format-o si i-au concretizat ideea conceptului Killing Kittens. Pe alocuri, tocmai pentru sublinierea femininsmului sau generozității sale,  mai apar cititorului sceptic suspiciuni că autobiografia ar fi exagerat de romanțată, încat, din nou, ca la un reality show bun, dar pe care totuși nu vrei sa il lași să te amăgească, incerci să-i descoperi regia și chestiile false ori exagerate. Tot ce am verificat (mai mult prin articole Daily Mail – via Google) s-a dovedit a fi deosebit de plin de acuratețe. De la gesturile de caritate cu care credeam că doar se laudă inventiv, până la relațiile cu viitoarea prințesă sau cu vreo mare actriță. Odată câștigată încrederea cititorilor, descrierile specificitățiilor erotice ale diferitelor personaje și încurcăturilor inevitabile, devin interesante tocmai ca fragmente de viață, dar și amuzante prin umorul de situații

zzz-5

Putem aprecia ascensiunea Emmei Sayle de la fetița de colonel atașat militar pe la ambasade – neastâmparată, baiețoasă și mereu gata sa incalce reguliile – până la femeia de afaceri de succes, care e acum, ca pe o aventură in sine, dar și ca pe o lecție despre strategii de marketing sau un exemplu de hotărâre schimbătoare de destin propriu. Totuși nu avem parte doar de parade victorioase, Sayle mărturisind sincer probleme familiale sau relații romantice disfuncționale ori abuzive. Descrierea amănunțită a actelor sexuale din clubul său și a personajelor ce îl populează (numite cu porecle – probabil destul de dezvăluitoare pentru intimi), par să aibă o încărcătura erotică mai mult clinică decât senzuală.

zzz (1)

Romanul are 350 de pagini pe care le sorbi din câteva inghițituri greu de întrerupt și l-aș recomanda oricui, de la cititorii ce își doresc ceva relaxant, la cei interesați de viața de noapte, pâna la feministe.

O remarcă laudativă despre butadele și citatele ce deschid fiecare capitol, uneori potrivindu-se cu ce urmează ca nuca in perete, dar foarte amuzante mai toate. Câteva exemple :

„Femeile cuviincioase rareori fac istorie” – Laurel Thatcher Ulrich

„Nu-mi spune mie că cerul e limita, când sunt urme de pași pe luna” – Paul Brandt

„Problema cu cei ce nu au vicii e că, în general, poți fi sigur ca o să aibă niște virtuți destul de enervante” – Elizabeth Taylor

continuare…

Anunțuri